MEMBRI FONDATORI

Mihai Constantinescu

membru fondator
presedinte A.P.A.P

Marian Arama

membru fondator
col.(r) M.Ap.N.

Nicu Ghenarie

membru fondator
expert Executive Protection

Cristian Vasile

membru fondator
specialist Paza si Ordine

Mihail Georgevici

membru fondator
jurnalist la MCP Press Agency

1) Cine sunteți dumneavoastră?
Am lucrat peste 20 ani în Ministerului de Interne, numai în cadrul trupelor de intervenţie ale poliţiei (FOI, BAOLP, SPIR, în prezent se numeste SAS – Serviciul Actiuni Speciale) ca luptător, apoi am lucrat ca gardă de corp (coordonator şi gradare) la unele V.I.P.-uri prezente în România : Steven Seagal, Goran Bregovic, Ruslana, David Bisbal s.a.m.d. În paralel am desfăşurat activităţi specifice detectivilor particulari ( fiind atestat de MAI- IGPR) dar şi activităţi de gardă de corp, protecţie, transport bunuri şi valori chiar şi recuperări (fiind posesor armă cu glonţ) . Ca absolvent al Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport sunt profesor de Sport dar nu practic această profesie din lipsă de timp. Sunt antrenor de Arte Marţiale în cadrul Centrului de Sănătate Fizică şi Mentală din Bucureşti. În prezent sunt Director Control Risc la un club foarte cunoscut din Bucureşti – IDM.Club şi preşedinte al Asociaţiei Profesionale a Angajaţilor din Pază, o organizaţie cu peste 1700 de memmbrii din 23 de judeţe şi 3 oraşe europene.
2) Care vă sunt performanţele sportive obţinute până în prezent?
Datorită faptului că încă din copilărie mi-a plăcut foarte mult sportul, am practicat atât sporturi de echipa (baschet, handbal) dar şi sporturi individuale (box, înot, lupte greco-romane) unde am obţinut numeroase medalii şi cupe, doar de nivel national. Singurul regret al meu a fost că nu m-am axat doar pe o disciplină în care să performez şi după juniorat. Dar acest regret a avut şi o parte frumoasă deoarece a fost atenuat de performanţele sportive ale copiilor mei, pe care cred eu că “i-am ghidat” în aşa fel încât să se axeze doar pe o singură disciplină sportivă şi să performeze, ceeace sa şi întâmplat, în prezent ei fiind multipli campioni naţionali atât de juniori cât şi de seniori.
3) În ce constă pregatrirea fizică a unui bodyguard?
Garda de corp nu este doar sportivul care dispune de o foarte bună condiţie fizică, o masă de muşchi, aşa cum greşit îşi imaginează unii bodyguard-ul. Garda de corp are o pregătire multiplă, în special de natură intelectuală, psihică, este un bun psiholog, pentru a şti ce tip de protecţie trebuie aplicată, funcţie de nivelul de pericol la adresa persoanei protejate, sau la adresa întregii echipe de protecţie. Uneori, poate, este posibil ca garda de corp să fie nevoită să folosească armamentul din dotare, alteori, poate, cunoştinţele sale în materie de arte marţiale sunt suficiente pentru ca persoana protejată, VIP-ul, să se poată deplasa, în continuare, în siguranţă. Un alt aspect este legat de cunoştinţele gărzilor de corp în ceea ce priveşte acordarea primului ajutor, atât unui potenţial VIP rănit, dar şi colegilor din echipa de protecţie.
Pregătire fizică a unui bodyguard este un aspect important dar nu cel mai important, aşa cum greşit este înţeles în mentalitatea gărziilor de corp autohtone. Noi prin cursurile oferite de Academia Naţională Bodyguard vrem sa schimbăm această mentalitate, această cutumă românească că bodyguardul este egal cu bătăuşul. Conform statisticilor, cele mai multe intervenţii ale adevăratelor gărzii de corp din Romania şi mai ales a celor din străinătate, nu implică mai deloc forţa fizică sau coercitivă, deoarece adevărata intervenţie a unui bodyguard se axează pe lucrul în echipă, avînd ca principal scop protejarea persoanei pe care o are în protecţie. Repet pregatirea fizică este importanta dar nu esenţială. Programul de pregătire fizică pe care profesori şi specialişti din cadrul Academiei Naţionale Bodyguard îl va implementa va fi unul revoluţionar deoarece acesta combină mai multe procedee şi tehnici de protecţie şi autoapărare şi nu se va axa pe dezvoltarea exagerată a unor grupe de muschi ceeace din păcate se întîmpla astăzi ca şi pregătire fizică pentru gărzile de corp. Apropo, cel mai bun, profesionist şi căutat bodyguard din Romănia, care din fericire este şi membru APAP, are o înălţime de 1,75 m şi 71 de kg, momentan se află sub contract în străinătate. Vremea gărzilor de corp tip „gorile” sau „pachete de muschi” a apus de mult în strainatate, deoarece sunt prea greoi, lenţi, ei sunt buni la intimidare dar nu la protecţie. O dată cu apariţia Academiei Naţionale Bodyguard vremea acestor tip de bodyguard va apune şi în Romania.
4) Curicula de pregatire fizică a unui bodyguard este armonizata cu cea comunitară?
Nu numai că curicula de pregătire fizică a unui bodyguard nu este armonizată cu cea comunitară, dar la noi momentan NU EXISTĂ. Dacă luaţi programa de pregătire a cursului de gardă de corp din Romania cel recunoscut oficial de ANC , din cele 96 de ore de pregatire teorretică şi practica doar 16 sunt de pregatire fizică ceea ce este insuficient. Specialişti APAP au propus o programa de pregatire de 336 de ore din care 186 pregatire fizică, dar cei care avizează aceste programe (Directia de Politie de Ordine Publica) au respins-o.
5) Ce condiții trebuie să îndeplinescă un tănar pentru a deveni bodyguard?
Sa aiba 12 clase, cazierul curat, sa fie apt medical (fosti sportivi si actuali au un avantaj la preselectii) şi avizat psihologic (aviz de loialitate şi confidenţialitate).
6) Cu ce se ocupă şi ce rol are Asociaţia Profesională a Angajaţilor din Pază (A.P.A.P.)
Asociaţia Profesională a Angajaţilor din Pază a luat fiinţă avînd ca principal scop să promoveze și să protejeze interesele profesionale comune ale membrilor ei, şi să le asigure angajaților din pază, membri, un alt statut social și să îi ajute să devină mai profitabili și mai de succes. Totodată APAP oferă consiliere și sprijin pentru găsirea unui loc de muncă, oferă facilități pentru obținerea atestatului de agent de securitate, dar și agent gardă de corp (bodyguard), ajută la reintegrarea sociala a persoanelor defavorizate.
7) Cum apara A.P.A.P. personele discriminate indirect?
În domeniul pazei discriminarea care uneori este directă dar de cele mai multe ori este indirectă îi afectează mai mult pe persoanele de etnie rromă cât şi pe persoanele de sex feminin. Majoritatea firmelor de pază evită sau chiar refuză să angajeze persoane de etnie rromă deoarece pe de o parte nu vor să-şi creeze o reputatie proastă in fata beneficiarilor de servicii iar pe altă parte nu doresc să îşi schimbe mentalitatea generalistă de tipul că „toţi ţiganii fură”. Persoanele de sex feminin sunt şi ele discriminate la angajare deoarece administratorii de societăţi de pază nu vor să angajeze o persoană care va putea rămîne însărcinată şi va sta acasă în concediu medical sau post/prenatal. Pentru a apăra, a sprijini şi a ajută astfel de persoane ce pot fi discriminate, APAP are o strategie care până în prezent a dat roade.